Revista Scoli
Tinere condeie
..3
Blaise Pascal
4
Cinematograful s-a nãscut în Franþa?........................... ....................................................5
Bobocii au cuvântul
..6
Mic dicþionar explicativ al termenilor ºcolari uzuali
....7
Orientarea pe bolta cereascã
.8
ªtiaþi cã ?.......................................................................... ................................ ......10
Deosebirile dintre noi
.11
Teotihuacan-unde oamenii devin zei
.12
Interviu cu doamna profesoara Ecaterina Ilca
13
Principiile somnoroºilor
..14
Rebus
15
Parchetul laminat
..16
Hai sã zâmbim
..17
Sunteþi stresat ?................................................................................................................18
Despãrþire
Stau ºi mã gândesc
Dacã ºtii cât de mult mã rãnesc
Amintirile petrecute împreunã.
Þin minte când mã þineai de mânã
ªi îmi ºopteai
Cu vorbe calde
Spuneai cã, doar pe mine mã ai,
Cã fãrã doar ºi poate
Voi înþelege totul
Iubirea, dragostea ºi locul
În care noi ne-am întâlnit.
De ce?
De ce te-ai obosit
Sã mã gãseºti pe mine,
Când tu puteai rãmâne
Cu tot ce-aveai la tine?
De ce regreþi acum
Când ºtii cã ne cunoaºtem
Atât de bine-ncât
Sã nu ne mai prefacem?
De ce când te-aºteptam
Sã vii la întâlnire
Întârziai mai mult
Dar tu-þi gãseai motive?
De ce nu îmi mai cânþi
Cum îmi cântai cândva
Când îmi spuneai cã sunt
Eu, frumuºica ta?
De ce-mi spuneai cã eu
Sunt unica iubire
Când eu în viaþa ta
Sunt doar o amintire?
Rotariu Giorgiana Elena
(clasa a IX-a B)
BLAISE PASCAL
(1623 - 1662)
Gânditorul, matematicianul, omul de ºtiinþã francez Blaise Pascal s-a nãscut la 19 iunie 1623.
Autorul unor lucrãri subtile în multe domenii ale matematicii, în fizicã, teologie ºi filozofie;
A învãþat geometria euclidianã încã de la 12 ani. A inventat prima maºinã de calcul (1645). Studiile efectuate în hidrostaticã i-au permis sã inventeze seringa ºi presa hidraulicã;
A murit la 39 de ani (19 august 1662), în urma unei grele suferinþe;
Printre cugetãrile sale filozofice, cea mai cunoscutã este aceea prin care exprimã raþionalitate credinþei în Dumnezeu:
Dacã Dumnezeu nu existã, nu pierzi nimic dacã tu crezi în El; dacã existã ºi nu crezi, atunci pierzi totul.
Pentru contribuþia la dezvoltarea mecanicii fluidelor, unitatea de mãsurã pentru presiune - pascal - îi poartã numele.
Cinematograful s-a nãscut în Franþa?
Fraþii Lumiere sunt cunoscuþi ca inventatorii cinematografului. De fapt, ei nu sunt singurii care au pus la punct un aparat capabil sã deruleze imaginile pe un ecran, dar au avut primii ideea de a transforma invenþia lor într-un spectacol ºi de a-l prezenta unui public plãtitor.
Cinematograful s-a nãscut în 28 decembrie 1895 la Paris. Primele filme sunt scurt-metraje de câteva minute: intrarea unui tren în garã la Ciotat, ieºirea muncitorilor din atelierele Lumiere.
La începuturi, cinematograful este mut ºi nu devine sonor decât în 1929.Imaginile sunt alb-negru. Pentru culori va trebui sã aºteptãm anul 1934, în S.U.A. Primul film de animaþie în culori este produs de Walt Disney în 1937.
Francezilor le place sã meargã la cinema ºi Franþa este þara care numãrã cele mai multe sãli de cinema. Dacã manifestã un mare interes pentru cinematograful strãin, ea protejeazã în acelaºi timp, patrimoniul sãu naþional ºi stilul propriu. Cinematograful francez are privirea întoarsã în special spre interior: el privilegiazã sentimentele ºi stãrile sufleteºti ºi apoi acþiunea ºi efectele speciale.
Televiziunea, care are puþine canale nu poate face concurenþã marelui ecran. Pe de altã parte, mai multe iniþiative au favorizat interesul publicului pentru cinema: filme în versiune originalã, zile ºi ore cu biletul la preþ redus, festivaluri, concursuri, oferte comerciale oferind un bilet la cinema la cumpãrarea unui anumit produs.
Le cinéma - est-il né en France?
Les frères Lumière sont connus comme les inventeurs du cinéma. En fait ils ne sont pas les seuls à avoir mis au point un appareil capable de faire défiler des images sur un écran, mais ils ont eu les premiers l'idée de transformer leur invention en spectacle et de le présenter à un public payant.
Le cinéma est né le 28 décembre 1895, à Paris. Les premiers films sont des courts métrages de quelques minutes: l'entrée en gare d'un train à la Ciotat, la sortie des ouvriers des ateliers Lumière.
A ses débuts, le cinéma est muet et il ne devient sonore q'en 1929. Les images sont en noir et blanc. Pour les couleurs il faudra attendre 1934 aux USA. Le premier film d'animation en couleurs est produit par Walt Disney en 1937.
Les Français aiment aller au cinéma et la France est le pays qui compte le plus grande nombre de salles de cinéma. Si elle manifeste un grand intérêt pour le cinéma étranger, elle protège en même temps son patrimoine national et son style. Le cinéma français a le regard tourné plutôt vers l'intérieur; il privilégie les sentiments et les états d'âme et délaisse l'action et les effets spéciaux.
La télévision qui compte peu de chaînes ne peut faire concurrence au grand écran. D'autre part, des initiatives ont favorisé l'intérêt du public pour le cinéma: fil,s en version originale, journées et tranches horaires à prix réduit, festivals, concours, offres commerciales proposant un billet de cinéma à l'achat d'un produit.
(Stan Camelia IX-B ºi Sulici Florin IX-A)
1.Ce pãrere aveþi despre ºcoalã?
C:Am o pãrere foarte bunã despre acest liceu.
F:ªi eu am o pãrere bunã despre acest liceu.
2.Aþi ajuns în acest liceu pentru cã aici aþi fost repartizaþi, sau pentru cã aþi vrut sã veniþi la acest liceu?
C:Am vrut sa intru la acest liceu pentru cã mi-a plãcut.
F:Nu am vrut sã intru în liceul acesta dar, ghinionul...
3.Cum vi se par profesorii din liceu faþã de cei din generalã?
C:Tot cam aºa sunt: competenþi ºi înþelegãtori.
F:Sunt mai înþelegãtori.
4.Care vi se pare a fii cel mai exigent profesor ºi care cel mai bun profesor?
C:Cea mai exigentã profesoarã este doamna profesoarã Gurban Florica, iar cele mai bune sunt:doamna profesoarã Iovãnescu Alina ºi doamna profesoarã Tãmãºoi Simona.
F:Cel mai exigent profesor este domnul Pus Petru, iar cele mai de bune profesoare sunt:doamna Miheþ Monica ºi doamna profesoarã Tãmãºoi Simona.
5.Cum se comportã elevii mai mari cu voi?
C+F:Elevii din clasele mai mari se comportã foarte bine cu noi 'bobocii', nu avem probleme cu ei, din contrã ne înþelegem foarte bine cu ei.
6.Ce vã place în acest liceu?
C:Unii dintre bãieþi sunt drãguþi.
F:Îmi plac orele de biologie.
7.Ce aþi vrea sã schimbaþi la acest liceu?
C:Vreau sã avem muzicã în ºcoala în timpul pauzelor.
F:Vrem sã avem pauze mai mari ºi ore mai scurte.
8.Ce nu vã place în acest liceu?
C:Nu îmi place aspectul exterior ºi sper sã se schimbe; nu îmi place cã nu se organizeazã echipe de handbal.
F:Nu îmi plac unii profesori, nu îmi place cã avem prea multe ore, nu îmi place cã nu ne lasã cu telefonul mobil la ore ºi nu îmi plac unele ore.
Concluzie: Bobocii noºtri sunt sinceri,dar le displac orele cu profesorii mai în vârstã al liceului nostru. Principalul gând al lor este distracþia ºi mai puþin ºcoala lucru ce ne îngrijoreazã, iar un alt lucru ce ne îngrijoreazã este faptul cã nu sunt prea dornici sã respecte unele reguli ale liceului.
SFAT:Bobocilor puteþi sã vã distraþi ºi învãþând! Respectând regulile veþi deveni niºte exemple pentru ceilalþi colegi mai mari ºi chiar pentru cealaltã generaþie ce va veni. Daþi o ºansã ºi profesorilor mai în vârstã pentru cã aveþi ce învãþa. SUCCES PE MAI DEPARTE!
(Lucaci Olimpia ºi Mihãilã Simona XI B)
ªcoala - cartierul groazei
Dirigintele ºi elevii - Ali-Baba ºi cei 40 de hoþi
Lipsa profesorului - o întâmplare fericitã
Perioada tezelor - curgerea apelor tulburi
Ora de tezã - spionaj /contraspionaj
Catalogul - cartea junglei
Corigenþele - marile speranþe
Chiulangiul - omul invizibil
Cei care nu suflã - mizerabilii
Elevul care suflã - un om adevãrat
Nota 2 - salariul groazei
Fiþuica - reþeta fericirii
ªedinþa cu pãrinþii - mult zgomot pentru nimic
Întâlnirea de dupã ºedinþã - întâlnirea de gradul 3
Vacanþa mare - veselie la Acapulco
Sfârºitul anului ºcolar - ziua cea mare
Bacalaureatul - ultima bãtãlie
Probele la care este supus Harap-Alb de cãtre Spân sunt: sã îl mintã pe Verdeº Împãrat cã el nu este Harap-Alb, sã îºi taie capul, sã o ducã pe înpãratul Roº
Alexandru Lãpuºteanul a fost domnitor al þãri moldovi. Dupã câþiva ani a revenit din nou domnitor când a pus ºi un motto. Toþi domnitori au chemat soþia lui A.L. pe care au ameninþato cã o omoarã. Cân A.L. a aflat de veste i-a chemat pe toþi domnitori ºi a spus cã fac o petrecere pentru înpãcare sã nu mai aibã treabã. Doi dintre ei s-a prins cã ce învârte el ºi au plecat din þarã. A.L. i-a omorât pe toþi, numai pe Moþoc l-a lãsat sã dea vina pe el. Femelile domnitori care au rãmas strigau Capul lui Moþoc îl vrem.
A.L se înbolnãveºte grav ºi ajunge pe morde. El cheamã un cãlugãr s-ã îl cãlugãreascã. Aflând cei doi domnitori care au fugit au revenit în þarã ºi au spus lui Ruxandra ca pentru tron o omor ºi pe fiul sãu ºi au hotãrât ca sã îl otrãveascã pe A.L.
L-au otrãvind ºi dupã câtva tinp s-a ridicat ºi a spus în gând Dacã mã voi scula pe mulþi am sã popesc ºi eu.
Lãpuºneanu este întâmpinat la graniþã de niºte bãieþi care îl întâmpinã ºi ºi îi spune sã plece cã nu este dorit de popor.
Sfera cereascã este sfera care îl înconjoarã din toate direcþiile pe observator, care are o razã infinit de mare ºi pe care se vãd stelele. Ea este o reprezentare ajutãtoare ºi serveºte pentru descrierea poziþiei vizibile a stelelor dintr-un anumit punct de observaþie.
Orizontul reprezintã linia de despãrþire dintre partea vizibilã a sferei cereºti ºi cea invizibilã (de dedesubt) pentru un observator situat într-un anumit punct de observaþie. Planul orizontului este planul care conþine punctul de observaþie ºi pe care firul cu plimb stã perpendicular. Linia orizontului ia naºtere prin intersecþia planului orizontului cu sfera cereascã.
Orizontul aparent este linia imaginarã a orizontului, independentã de limitarea privirii datoratã reliefului terestru, aflatã la înãlþimea ochiului obsevatorului.
Orizontul natural este linia vizibilã situatã la demarcaþia dintre sfera cereascã ºi munþii, copacii, construcþiile, etc. aflate în preajma observatorului. Orizontul natural mare un aspect foarte neregulat.
Nadirul este punctul de pe emisfera invizibilã a sferei cereºti, situat în plan vertical, sub observator.
Zenitul este punctul de pe emisfera cereascã situat în plan vertical deasupra obsevatorului. El este punctul de intersecþie dintre linia care conþine firul cu plumb ºi sfera cereascã.
Meridianul
Pe Pãmant meridianul este fiecare semicerc care trece prin ambii poli ºi care intersecteazã perpendicular ecuatorul. Pe sfera cereascã este marele cerc care trece prin punctul nord, zenit, ºi punctul sud. El împarte emisfera cereascã într-o jumãtate esticã ºi una vesticã.
Polii cereºti
Douã puncte aflate pe sfera cereascã, care rãmân nemiºcate în timpul miºcãrii aparente zilnice a stelelor. Polul nord ceresc, situat în jumãtatea nordicã a sferei cereºti, se aflã în constelaþia Ursa Micã. Principala stea Steaua polarã se aflã la o depãrtare de numai 1o de pol. Polul Sud ceresc nu este vizibil din Europa. El se aflã în constalaþia Octant.
Dreapta imaginarã polul nord ceresc - observator - polul sud ceresc se numeºte axa lumii. Ea este axa de rotaþie a miºcãrii zilnice aparente a stelelor.
Ecuatorul ceresc
Marele cerc pe sfera cereascã, al cãrui plan este perpendicular pe axa lumii. El împarte sfera cereascã într-o jumãtate nordicã ºi una sudicã. Pentru un observator din emisfera nordicã a Pãmântului, porþiunea din ecuatorul ceresc aflatã deasupra orizontului este un semicerc înclinat care trece prin punctele de est ºi de vest ale orizontului ºi înregistreazã cea mai mare înãlþime în sud, unde intersecteazã meridianul. Datoritã înclinaþiei ecuatorului ceresc faþã de orizont, observatorii din emisfera nordicã a Pãmantului pot vedea ºi pãrþi din emisfera cereascã sudicã.
Constelaþii
Constelaþiile reprezintã alãturãri arbitrare de stele pe sfera cereascã, în poligoane sau linii, desemnate cu nume provenite din mitologie, cu deosebire din culturile greacã sau babilonianã, sau cu nume fantastice. Stelele reunite într-o constelaþie nu formeazã în general, din punct de vedere fizic, un tot unitar. In total pe bolta cereascã existã 88 de constelaþii.
In astronomia modernã, fiecare constelaþie include nu numai stelele care îi dau forma ci ºi o mulþime de alte corpuri cereºti din jurul formei propriu-zise. Astronomii au alcãtuit o hartã a cerului în care fiecare corp ceresc vizibil aparþine unei constelaþii.
Cel mai uºor de observat sunt urmãtoarele constelaþii: ANDROMEDA, AURIGA, BALANÞA, BERBECUL, CAPRICORNUL, CASIOPEEA, CÂINELE MARE, CÂINELE MIC, COROANA BOREALA, CRUCEA SUDULUI (din emisfera sudicã), FECIOARA, GEMENII, LEBÃDA, LEUL, LIRA, ORION, PEGAS, PERSEU, PEªTII, RACUL, SÃGETÃTORUL, SCORPIONUL, TAURUL, URSA MARE, URSA MICÃ, VÃRSÃTORUL, VULTURUL.
Bibliografie: Compendiu de astronomie - Helmut Bernhard
Melcul poate trage dupã sine o greutate de 300 de ori mai mare decât a sa ºi poate sã trece fãrã sã se taie peste cea mai ascuþitã lamã?
În neamul pãsãrilor piþigoiul este unul dintre cei mai mari mâncãtori; el mãnâncã zilnic aproape 1000 de ouã de insecte ºi 50-60 de omizi, cam de douã ori Propria greutate?
Cea mai zgomotoasã insectã de la noi este greierul; cele 7400 sunete pe care le emite pe minut pot fi auzite de la 400 m distanþã?
Înainte de a-ºi pierde frunzele copacii adunã din acestea toate substanþele hrãnitoare fãcându-ºi astfel provizii pentru iarnã?
Iarna blana lupilor devine mai deschisã la culoare, ajutându-i sã se ascundã mai uºor în natura îmbrãcatã în alb?
Singurele vieþuitoare de astãzi care pãstreazã câteva caracteristici ale dinozaurilor
sunt crocodilii, aligatorii ºi broaºtele þestoase?
Prima plantã cultivatã a fost orezul, acum 18.000 de ani?
În Marea Britanie existã o cetate romanã cu numele de Deva? La fel se numesc ºi oraºele din nordul Spaniei ºi din Israel.
Înainte de 1800, pantofii nu se diferenþiau cel stâng de cel drept, putând fii purtaþi cum se nimereau.
În Italia, numãrul pãpuºilor Barbie îl depãºesc pe cel al locuitorilor þãrii.
Avionul rusesc Sukhoi 34 a fost primul avion de luptã dotat cu toaletã.
Perlele se topesc în oþel.
La revenirea pe pãmânt, dupã o cãlãtorie în spaþiu de o lunã astronauþii sunt mai înalþi cu peste 3 cm. ºi mai slabi cu pânã la 10 kg.
Obiºnuita sare de bucãtãrie a reprezentat pentru om o problemã vitalã încã de la începuturile existenþei sale. Fãrã sare omul sãnãtos nu ar putea trãi. Organismul sãu necesitã 10 gr de sare pe zi.
Când voia sã pedepseascã popoarele care i se împotriveau, Attila, regele hunilor, le distrugea ocnele ºi sãrãriile. Soldaþii nu mai primeau lunar o alocaþie pentru a-ºi cumpãra sare, de unde cuvântul salarium (salariu).
Populaþia planetei consumã anual cca. 10 milioane tone de tone de sare de bucãtãrie. Astãzi, cel mai mare consumator de sare este industria chimicã.
Oamenii de ºtiinþã au calculat cã mãrile ºi oceanele lumii cuprind 50 de trilioane tone de sãruri. Dacã aceste sãruri ar fi egal rãspândite pe suprafaþa întregului glob terestru, ele l-ar acoperi cu un strat gros de 45 de metri.
Cel mai mare munte de sare se aflã în Spania. Se numeºte Cordova ºi conþine 500 de milioane de tone de sare, adicã necesarul întregii omeniri pentru 150 de ani.
Un pãr - O parã
Un lup - O lupã
Un cal - O calã
Un rol - O rolã
Un circ - o circã
Un pat - o patã
Un tren - o trenã
Un foc - o focã
Adolescenþa este perioada de trecere de la copil la adult, perioada în care bãieþii se transformã în bãrbaþi tineri, iar fetele se transformã femei tinere ºi frumoase. Deosebirile dintre bãieþi ºi fete devin tot mai evidente atât la modul în care aratã, cât ºi la preferinþele pe care le au (de exemplu: bãieþii preferã sã joace fotbal, în timp ce fetele preferã sã se plimbe discutând). Aceste diferenþe se vãd, ceea ce nu se vede este transformarea modului de a gândi, de a vedea lucrurile, de a înþelege.
Studiind relaþiile dintre bãrbaþi ºi femei, doctorul psiholog John Gray a realizat chiar un dicþionar frazeologic care aratã cât de diferit înþeleg bãrbaþii ceea ce spun femeile ºi invers. În continuare vã voi prezenta câteva exemple în acest sens:
Când femeia spune: Toatã lumea mã ignorã înseamnã în traducere: Azi mã simt ignoratã ºi neapreciatã. Parcã nimeni nu mã vede. Desigur, ºtiu cã unii nu mã vãd, dar se pare cã nu le pasã de mine. Bãnuiesc cã sunt aºa dezamãgitã cã ai fost atât de ocupat în ultimul timp. Apreciez cât de mult lucrezi, dar uneori încep sa cred cã nu sunt importantã pentru tine. Mã tem cã munca ta este mai importantã. N-ai vrea sã mã îmbrãþiºezi ºi sã îmi spui cât de importantã sunt pentru tine?
Fãrã aceastã traducere, bãrbatul poate auzi:Sunt atât de nefericitã. Nu mi se dã atenþia de care am nevoie. N-am nici o speranþã. Nici mãcar tu nu mã bagi în seamã, deºi tu eºti cel despre care se presupune cã ar trebui sã mã iubeascã. Ar trebui sã-þi fie ruºine. Eºti atât de distant. Eu nu te-aº ignora niciodatã astfel.
Când femeia spune: Sunt atât de obositã, nu pot face nimic, înseamnã în traducere Am fãcut atâta treabã astãzi. Chiar am nevoie de odihnã înainte de a mã apuca de altceva. Am noroc cu tine. Vrei sã mã îmbrãþiºezi ºi sã mã asiguri cã am lucrat bine ºi cã merit sã mã odihnesc?
Fãrã aceastã traducere, bãrbatul poate auzi:Eu fac totul ºi tu nu faci nimic. Ar trebui sã faci mai mult. Nu pot face singurã totul. Mã simt atât de neajutoratã. Vreau sã trãiesc lângã un adevãrat bãrbat! A fost o greºealã sã te aleg pe tine.
Când femeia spune: Nu vreau sã mai ºtiu nimic, înseamnã în traducere Vreau sã ºtii cã-mi place meseria ºi viaþa pe care o duc, dar astãzi sunt copleºitã. Mi-ar place sã fac ceva cu adevãrat plãcut pentru mine înainte sã-mi asum iarãºi rãspunderea. Vrei sã mã întrebi: Care-i problema? ºi sã mã asculþi cu atenþie fãrã sã-mi oferi soluþii? Vreau doar ca tu sã înþelegi la ce presiuni sunt supusã. M-ar face sã mã simt mai bine. M-ar ajuta sã mã calmez. Mâine voi fi din nou la datorie ºi mã voi ocupa de toate.
Fãrã aceastã traducere, bãrbatul poate auzi:Am fãcut atâtea lucruri pe care n-aº vrea sã le fac. Sunt atât de nefericitã cu tine ºi cu relaþia noastrã. Vreau un partener mai bun, care sã-mi ofere o viaþã mai bogatã în satisfacþii. Eºti îngrozitor
Când bãrbatul spune: E-n regula înseamnã în traducere E-n regulã, pot sã fac faþã problemei mele. N-am nevoie de nici un ajutor îþi mulþumesc.
Fãrã aceasta traducere, ea ar putea auzi: Nu sunt supãrat, fiindcã nu-mi pasã sau Nu vreau sã discut cu tine sentimentele mele. Nu am încredere cã mã poþi ajuta.
Când bãrbatul spune: N-ui nimic înseamnã în traducere Nimic din ce mã deranjeazã nu-mi depãºeºte puterile. Te rog, nu-mi mai pune întrebãri în legãturã cu asta.
Fãrã aceastã traducere, ea aude: Nu ºtiu ce mã suparã. Am nevoie sã-mi pui întrebãri, prin care sã mã ajuþi sã descopãr ce se întâmplã. În acest moment, ea va începe sã-l enerveze, punându-i întrebãri, pe când el doreºte de fapt sã fie lãsat în pace.
Când bãrbatul spune: Este perfect înseamnã Este o problemã, dar nu e vina ta. Pot sã o rezolv singur dacã nu mã întrerupi, punându-mi alte întrebãri sau dându-mi sfaturi. Poartã-te ca ºi cum nu s-a întâmplat nimic ºi eu o voi rezolva de unul singur, mai eficace.
Fãrã traducere, ea ar putea înþelege: Aºa trebuie sã fie. Nimic nu trebuie schimbat. Tu poþi sã mã pãcãleºti pe mine ºi eu te pot pãcãli pe tine sau eventual De data asta este-n regula dar þine seama cã-i din vina ta. Poþi sã greºeºti o datã, dar vezi sã nu se mai repete, altfel
..
Aceste interpretãri au fost preluate din cartea Bãrbaþii sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus scrisã de Dr. John Gray
Teotihuacan, The City of God or Where Men Become Gods, is the most important and largest city of pre-Columbian central Mexico, located about 33 miles (50km.) northeast of modern Mexico City. The most reliable dating places, the earliest inhabitants of the region of what was to become the city at about 400 BC; its formal planning as a metropolis, however, dates to about the beginning of the Christian Era.
The origin and language of the Teotihuacanos is yet unknown. Their culture and cultural influences spread throughout Meso-America. Whether or not they controlled a political and military empire of the order of that of the Aztecs remains a moot point. About AD 650 or 900 Teotihuacan was sacked and burned by the invading Toltec, who eventually established their centre at Tollan, or Tula, about 50 miles north of present-day Mexico City. The area of Teotihuacan, encompassing 8 square miles (20.7 square km), contained, in addition to dwelling places, great plazas, temples and places of nobles and priests. The two main groups of buildings are connected by a road, the Avenue of the Dead, 130 feet (40 m) wide and 1 ½ miles long. It was once erroneously thought to have been lined with tombs but the low buildings that flank it appear to be palace residences.
At the north end of the city is the Pyramid of the Moon, flanked by platforms and lesser pyramids; to the south, the Temple of Quetzalcoatl, a huge courtyard compound covering 38 acres (15 ha), called La Ciudadela (Citadel); to the east, the great Pyramid of the Sun, constructed of about 1,000,000 cubic yards of material and measuring about 720 by 760 feet at the base and rising by five terraces to a present height of 216 feet. The pyramid is faced with hewn tezontle, a red, coarse volcanic rock of the region.
Teotihuacan, Oraºul lui Dumnezeu sau Unde oamenii devin zei, este oraºul cel mai mare din Mexicul central precolumbian, aflat cam la 33 mile (50 kilometri) nord-est de oraºul Ciudad de Mexico. Cele mai sigure locuri,cei mai vechi locuitori ai regiunii care urma sã devinã oraº aproximativ în anul 400 înainte de Hristos; totuºi, planificarea sa oficialã ca metropolã dateazã cam de la începutul erei creºtine.
Originea ºi limba celor din Teotihuacan sunt încã necunoscute. Cultura ºi influenþele lor culturale s-au întins prin toatã Mezo-America. Dacã au controlat sau nu un imperiu politic ºi militar de ordinul celui al Aztecilor, rãmâne o problemã discutabilã. Aproximativ în anul 650 sau 900 Teotihuacan a fost prãdat ºi ars de cãtre poporul invadator Toltec care, în final, ºi-a stabilit capitala în Tollan, sau Tula, cam la 50 mile nord de actualul oraº Ciudad de Mexico. Aria oraºului Teotihuacan, acoperind 8 mile pãtrate (20,7 km pãtraþi), cuprindea, pe lângã locuinþe, pieþe mari, temple ºi locuinþe ale nobililor ºi preoþilor. Cele douã grupuri principale de clãdiri sunt legate printr-o stradã, Strada Morþilor, de 130 picioare lãþime (40 metri) ºi o milã ºi jumãtate lungime. Cândva s-a crezut, în mod greºit, cã strada a fost plinã de morminte, dar clãdirile joase care o flancheazã par a fi reºedinþe ale palatului.
În capãtul de nord al oraºului se aflã Piramida Lunii, mãrginitã de platforme ºi piramide mai mici; în sud, templul Quetzalcoatl, o curte uriaºã acoperind 38 acri (15 hectare), numitã "La Ciudadela" (Citadela, Fortãreaþa); în est, Piramida Soarelui, construitã cam dintr-un milion de metri cub de material ºi mãsurând cam între 720 - 760 picioare la bazã ºi ridicându-se prin 5 terase la înãlþimea actualã de 216 picioare. Piramida este construitã dintr-un material cioplit, o rocã vulcanicã roºie ºi neprelucratã din regiune.
CORDA CORINA, clasa a XI-a B
Î: De câþi ani predaþi în aceastã ºcoalã?
R: De trei ani. Am mai predat patru ani la ºcoala Octavian Goga.
Î: Care a fost cea mai bunã generaþie?
R: În ºase ani, dintre toate generaþiile, nu pot spune cã una dintre ele a excelat la învãþãturã. În fiecare generaþie am avut elevi buni ºi slabi. În legãturã cu generaþiile pe care le-am avut cred cã cea mai importantã întrebare ar fi La care dintre ele m-am fãcut înþeleasã? ºi nu mã refer la faptul cã au înþeles sau nu matematica, ci cã au înþeles ceea ce-mi doresc pentru ei pe viitor. Deºi am fost exigentã, intenþia mea a fost sã-i pregãtesc sã treacã cu bine peste examene ºi sã fie pregãtiþi pentru ceea ce-i aºteptã în viitor.
Î: Ce v-a determinat sã urmaþi aceastã carierã de profesor?
R: În copilãrie îmi plãcea sã mã joc de-a vânzãtoarea la aprozar. Asta era pe la vreo 10 ani. Când am mai crescut, în liceu fiind, voiam sã fiu în cadrul armatei, dar am dat la Facultatea de Matematicã, fiindcã am ascultat îndemnul pãrinþilor ºi al profesorilor. Nu-mi pare rãu.
Î: Anul acesta liceul împlineºte 38 de ani. Ce sentimente trãiþi?
R: Ca la orice aniversare, am emoþii ºi aº dori ca elevilor sã le placã liceul ºi sã existe o colaborare elev-profesor. Urez ºcolii cât mai multe aniversãri.
Î: Ce pãrere aveþi despre clasa la care sunteþi dirigintã?
R: Am o clasã cu 2 fete ºi 18 bãieþi ºi toþi îmi sunt la fel de dragi. Pentru cã am pretenþii de la ei, uneori par severã, dar eu am o vorbã pe care le-o repet mereu << Când termini liceul, chiar dacã nu ºtii sã rezolvi o ecuaþie, sã faci un comentariu la românã sau sã desenezi o piesã, mãcar sã dai dovadã de bun simþ ºi oriunde te duci, sã prezinþi încredere!>> La învãþãturã clasa este medie, iar din punctul de vedere al disciplinei, câþiva sunt rãzvrãtiþi, dar încerc sã-i determin sã dea dovadã de respect faþã de cei din jur.
Î: Ce aþi dori sã ne transmiteþi în încheiere?
R: Profesorul de matematicã este privit mereu ca omul negru ºi rãu, fiindcã þine la materia lui, fiind materie de examen. Personal, cred cã orele ar fi foarte frumoase dacã nu ar fi acest examen. Sunt atâtea lucruri interesante în lume despre care meritã sã vorbim ºi viaþa este foarte frumoasã atunci când ºtim cum sã o trãim. Le doresc elevilor sã înveþe sã-ºi trãiascã viaþa frumos ºi indiferent de ce îi înconjoarã, sã fie capabili sã-ºi pãstreze o razã de soare pe cerul lor, sã citeascã printre rânduri, sã înþeleagã cã totuºi sunt om ºi atât eu cât ºi colegii mei îi îndrãgim ºi le dorim binele.
Interviu realizat de Ailenei Vasile Andrei
Clasa a IX-a B
Te naºti obosit ºi trãieºti pentru a te odihni.
Iubeºte-þi patul ca pe tine însuþi!
Odihneºte-te ziua ca sã poþi dormi noaptea.
Dacã vezi pe cineva cã se odihneºte dã-i mânã de ajutor!
Prea multã odihnã nu a obosit pe nimeni.
Când îþi vine sã munceºti, aºeazã-te ºi aºteaptã sã-þi treacã:
Dacã munca înseamnã sãnãtate, atunci trãiascã lenea!
La muncã trebuie sã te aºezi în aºa fel sã mai încapã ºi alþii.
Tatãl nostru din ceruri, fã-ne nouã recreaþia de 30 de minute, schimbã-ne nouã tot regulamentul. Precum în vacanþã, aºa ºi la ºcoalã! ªi nu ne lua pe noi duminica de la discotecã ºi ne iartã nouã orele chiulite, precum ºi noi iertãm pãrinþilor noºtri cã nu ne dau bani de trei ori pe zi! Lasã-ne sã copiem la teze ºi dã-ne nouã numai note bune! ªi azi, ºi mâine, ºi poimâine ºi în vecii vecilor AMIN!
A
B
Sfârºit de sãptãmânã
Afacere
Slujbã, lucrare plãtitã
Carte, disc de succes, bine vândut
Sistem de programe pentru calculatoare
Fruct tropical din familia citricelor
Preparat alimentar tipic italienesc
Atomizor pentru pulverizarea unor substanþe cosmetice, insecticide etc.
Activitate, arta de a conduce o întreprindere, organizaþie
Film de aventuri american
A-B Cuvinte noi într-o limbã
Înainte de montaj se depoziteazã pachetele nedesfãcute de parchet pentru cel puþin 48 ore în camera în care va fi montat. Temperatura camerei trebuie sã fie de 18-22 grade celsius. Parchetul trebuie aºezat orizontal. Fluctuaþiile extreme de temperaturã ºi umiditate pot cauza expansiuni excesive ale materialului. De aceea este recomandat un regim de încãlzire continua al încãperii.- Podeaua existentã nu trebuie sã prezinte o denivelare mai mare de 1,5mm/m. Planºeul de beton trebuie sã fie curat ºi uscat în întregime. Peste acesta se va aºeza o folie de polietilenã cu rol de barierã de vapori.- Înainte de instalare se verificã atent fiecare placã. Se desfãºoarã ºi aranjeazã folia de polietilena expandatã. Începând cu colþul din stânga, se aºeazã primul rând de plãci cu partea chertatã îndreptatã spre zid. Folosind distanþiere de 9-10mm, se plaseazã primul rând de plãci la 1cm de zid pentru a crea un rost de dilatare.
- Se ajusteazã neregularitãþile zidului. Pentru neregularitãþi mai mari de 12mm trebuie tãiatã o fâºie < 20mm din primul rând de scânduri pentru a se potrivi cu conturul zidului. Trebuie asigurat un rost de dilatare de 1cm la sfârºitul rândului. Se deplaseazã ultima placã debitatã corespunzãtor pe distanþa rãmasã. Se foloseºte un dreptar pentru verificarea liniaritãþii. Plãcile încã nu se lipesc. Bucata rãmasã din placa tãiatã se aºeazã prima pe al doilea rând. Bucata trebuie sã fie lungã de cel puþin 30cm, în caz contrar se porneºte cu o bucatã tãiatã dintr-o scândurã nouã. Aceasta se face pentru a dispune parchetul în zig -zag, pentru a arãta mai bine. Din acest moment se poate aplica adezivul. Se ridicã toate plãcile pentru a le pregãti de lipit. Se aplicã pe limba primei plãci, apoi se îmbinã plãcile, astfel ca rosturile sã fie etanºe. Adezivul trebuie sã umple rostul chiar în exces pentru a forma o barierã anti-umezealã. Cu o cârpã se va îndepãrta excesul de adeziv înainte de a se întãri. Dupã ce s-a montat primul rând, se verificã din nou alinierea cu un dreptar ºi se corecteazã, dacã este necesar, liniaritatea muchiei. Se repetã procedura pentru a monta primele trei rânduri. Pentru a asigura o cât mai bunã îmbinare se recomandã folosirea clemelor de prindere. Se vor urma paºii 5-7 pentru a monta parchetul pe întreaga suprafaþã. Ultimul rând de plãci trebuie de cele mai multe ori sã fie tãiate pentru a se potrivi într-un spaþiu mai îngust decât o lãþime de placã. Se foloseºte distanþierul pentru a obþine rostul de dilatare.

Substantivul poate fi nume de lucru sau de fiinþã. Daþi un exemplu de substantiv, nume de fiinþã.
Cal!
Foarte bine! Alt substantiv.
Alt cal!
Alcãtuiþi o propoziþie!
Calul trage cãruþa.
ªi cum va fi forma imperativã?
Dii, murgule!
Eu copiez. Tu copiezi. El copiazã. La ce timp este, elev Bãrbulescu?
În timpul tezei, domnule profesor!
Spune Popescule, ce e infinitul?
Cosmosul
, anul ºcolar.
De ce plângi, bãiete?
Fratele meu a spart un geam.
ªi
?
Pãi, noi suntem gemeni ºi tata nu ne prea deosebeºte.
Elev Georgescu, ce ºtii despre Carpaþi?
Cã nu-s aºa de bune ca ºi Kentul.
Doctore, îmi cade pãrul. Îmi puteþi da ceva sã-l pãstrez?
Da, o cutie.
De ce ai sunat, bãieþaº?
Dacã-mi daþi 10000 de lei vã curãþ trotuarul de zãpadã.
Dar mie îmi place enorm zãpada.
Dacã-mi daþi 10000 vã aduc ºi de la vecini.
Culese de Kuþaba Rãzvan
Clasa a IX-a C seral
În timpul orei de mate - pierdut timpul. Îl declar nul.
Pierdut invitaþie la ºedinþa cu pãrinþii. Gãsitorul este rugat sã rãmânã anonim.
Anunþ la pompe funebre: Taxa de înhumare se plãteºte de acum în valutã, fiindcã decesul se considerã a fi pãrãsirea definitivã a þãrii.
Nr.
crt
|
Întrebari
|
Rãspunsuri
|
 |
DA
|
NU
|
 |
1.
|
Va irita faptul ca trebuie sa aºteptaþi la rând obþinerea unui bilet la teatru, la cinematograf?
|
 |
 |
 |
2.
|
Va simþiþi de primat în viaþa personala?
|
 |
 |
 |
3.
|
Va simþiþi în nesiguranþa la locul de munca?
|
 |
 |
 |
4.
|
Mâncaþi consumaþi alcool sau fumaþi pentru a va potoli starea de neliniºte?
|
 |
 |
 |
5.
|
Scopurile pe care le urmariþi sunt imaginare?
|
 |
 |
 |
6.
|
Va simþiþi într-o capcana, atacat din toate parþile?
|
 |
|
 |
7.
|
Va zboara adesea gândurile aiurea?
|
 |
 |
 |
8.
|
Consideraþi ca sunteþi predispus la accidente?
|
 |
 |
 |
Cu cât numarul întrebarilor la care se raspunde cu DA este mai mare, cu atât înseamna ca nivelul de stres acumulat este mai mare.
O valoare cu peste 5 trebuie sa ne dea de gândit.
Constatarea unui nivel ridicat de stres trebuie sa ne puna problema de ce am ajuns în starea aceasta ºi ce mãsuri se impun.
Voinþa este importanta în lupta contra stresului, mediul familial ºi social.
Profesori :
Monica Miheþ
Claudia Anca
Dariu Faur
Irina Bulei
(colaboratori)
Diana Mureºan
Ramona Iacob
Alice Brandisz
Viorica Ancaº
Magheruºan Larisa
Elevi:
Corina Corda
Olimpia Lucaci
Simona Mihãilã
Georgiana Rotariu
Alexandru Szekely
Rãzvan Kuþaba
Lorena Sedlac
 Vasile Andrei Ailenei
|